17. ROMANIA, in frunte! * Documentar

Un documentar despre lumea care se schimba. Nu pot sa nu zambesc, gandul ma duce la vorba ca cei din urma vor fi cei dintai... Poate ca suntem mai binecuvantat inapoiati, mai nepervertiti, poate ca inca nu ne-am stricat de tot, poate ca mai stim sa traim la tara, din ograda si din gradina, poate pentru ca parintii nostrii mai pun muraturi si cartofi in beci, pentru ca mai stim sa facem vin si branza, pentru ca mai stim sa crosetam sau sa ne facem bine cu tuica fiarta, poate asa mai avem o sansa...

Nu ca ar fi suficient, dar tot e ceva, macar nu credem ca puii vin de la supermaket si stim cum se framanta o paine.

Uite cum Romania trece in pole position, caci cursa are un parcurs diferit, se pare, urmeaza teren accidentat si noi nici nu am apucat sa ne instalam bine in pantofi, mai avem gumarii, nu i-am aruncat, doar i-am renegat...

In Tamera, m-am distrat la seminarul despre hrana, se predica ideea corecta, dealtfel, de a se reveni la consumul de alimente specifice sezonului, proaspete, fara anihilarea care se intampla in supermarketuri azi. Da, mama stie cand apare mazarea, cartofii noi, ciresele, etc... stiam si eu candva si de-abia asteptam sa mananc primele capsuni sau primele caise. Acum, adio gust, dar avem si in decembrie, aceeasi capsuna de plastic, si oricat incerc sa nu ma las prinsa de curent, nu mai gasesc sa cumpar ceva romanesc nici macar in pietele din comunele invecinate, nu mai zic de Bucuresti.

La seminar erau descrise diferite incercari de a conserva hrana, in special prin deshidratare, adica uscare, ca o varianta de pastrare peste iarna. Se cercetau variante... Asa ca, daca aveti, pretuiti-va batranii, intrebati-i cum se pastreaza merele peste iarna, cum se pune varza, cum se ingroapa morcovii in nisip, cum se tin strugurii cu lunile, caci asta va fi o pricepere de care o sa avem nevoie! Am spus, evident, ca la noi aceasta cunoastere se mai pastreaza...

Au fost realmente impresionati si interesati, am povestit ca mai avem aceste obiceiuri, nu am fost cuceriti de supermarketuri decat de 10 ani,, mama mai pune inca zarzavat pentru ciorbe la borcan! Acum imi explic de ce in alt eco-village, in Germania, responsabila cu ferma de lapte era romanca! Cautati retetele, vorbesc serios...Cine vrea sa mearga in Tamera sa ii invete, e binevenit, va asteapta, serios!

La tara, la noi, sa traiesti din ce ai pe langa casa era modul de trai traditional pana acum 20 de ani, in mare masura. Cei de la tara ii tineau si pe cei de la oras cu mancare. Cine are mai mult de 40-45 de ani stie foarte bine asta. In lumea civilizata, aceasta amintire se mai pastreaza la cei care au acum peste 75 de ani, poate, caci au avut nenorocul sa fie salvati de supermarketuri si de agricultura industrializata. Noi mai stim sa gatim, altii nu mai stiu nici cum se face o prajitura, daramite taiteii!?

Se intrebau cate hectare sunt necesare ca sa se hraneasca din ce cultiva... Bunicii mei, la tara, aveau o gradina de zarzavat si o ograda de 1000 mp, imi amintesc...si cate cresteau, pe rand! La camp, erau via si porumbul, graul...

Iti vine sa imbratisezi toate necazurile noastre, de acolo Romania se vede ca un loc plin de comori, va garantez! Ce bine ca nu ne-a fost usor! Poate in sfarsit, avem ceva de pastrat!

Un film cu recomandarea noilor prieteni de la Romania in tranzitie (intranzitie.org):

In Transition 1.0

Le multumesc si va urez
Vizionare placuta!