Faptul că lumea se schimbă nu mai este o
noutate…Am construit –parcă in grabă- o lume care nu ne satisface pe deplin.
Uneori, am senzația că omenirea a fost ca un grup de competitori care și-a
propus să construiască case… fiecare a clădit câte o casă, cât de mare sau de
înaltă a putut, a ocupat teren, a săpat, a tăiat pădure, a luat materiale câte
a apucat…totul părea să fie permis, cu gândirea „scopul scuză mijloacele”.
Cu un zâmbet, organizatorii au anunțat si scopul final al competiției: Competitorii caștigă dacă pot să trăiască împreună în satul
pe care l-au creat!
Ce idee...un sat! Competitorii sunt bulversati- ne uităm
la lumea pe care am construit-o- si realizăm ca rezultatul nu este deloc un loc
în care poți trăi liniștit si cu bucurie.
Constatam că nu am lăsat loc de grădini, că unele
drumuri nu duc nicăieri, că altele se înfundă si că nu pot ajunge unde ar
vrea…ca nu toți avem unde să ne creștem hrana, sau apa, că pădurile care sa ne
dea oxigen s-au rarit, că nu avem umbră sau am otrăvit apa, că școala este nefolositoare
pe alocuri, ca piața nu poate funcționa…
Preocupați de clădit case am uitat să
trăim, am uitat să visăm vise mai înalte, am uitat să fim entuziaști, să cântăm
si dansăm…Copii sunt un accesoriu, ceva de îndopat cu școală și desene, și nu o
misiune nobila. Dezbatem idei dar nu acționăm de frică să nu greșim, ne
petrecem viețile încercând să ne asigurăm si sa ne protejăm, nu clădim vise ci
metereze.
Am uitat să ne bucurăm de viață, am
uitat să fim noi înșine. Am uitat să îi vedem pe ceilalți, să cunoaștem. Avem câteva criterii: cați bani
are, cum arată si daca am un interes sau nu. Ca urmare, opt cutii in care
incape toata lumea…ca urmare, lumea noastra se strange, si se transforma in
aceeasi zi a cartiței, trăită la nesfarșit.
Da, oamenii de astazi dansează (de trei ori pe an, la o nunta), cantă
(de cinci ori, același „ la multi ani” fără vlagă), desenează (harta străzilor,
eventual), sculptează (vrafuri de hârtii pe birou, scriu (contracte si prezentări
de produse fara sens plus lista de datorii și de cumpărături de la supermarket).
Ne trimitem copii la scoală,
cursuri, televizor, oriunde, doar sa ne
lase in pace…
Ne punem muzica la computer, privim si ascultăm
valurile marii sau ciripitul păsărilor tot la computer…
Mergem desculți trei pași în dormitor și
nu știm cum se simte pământul sub
picioare, nici măcar parchetul, căci
avem zeci de perechi de pantofi incomozi, dar la modă.
Ne ascundem de soare si de ceilalți în spatele
ochelarilor si sub nenumărate haine din ce in ce mai plasticoase…
Nu mai scriem scrisori de dragoste, nu
mai citim poezie, daraămite să o compunem…
Ne dăm mesaje în loc să vorbim față in
față și avem 500 de prieteni pe care nu i-am recunoaște pe stradă. La ziua noastra
sau la înmormantare vin 10 prieteni, căci restul au altă treabă.
Nu mai mergem pe jos, ci in buncăre de
metal, bombănindu-ne unii pe alții, evitând să ne atingem, sa vorbim, să ne zâmbim..
Ne este frică de ceilalți, de noi, de
ziua de mâine, de tot...
Măcar dacă am face dragoste mai des…dar
suntem epuizați de griji…
Nu mai trăim o viață ci ne uităm la
filmele vieților altora…
Ne plângem de toate…așa cum fac si eu
acum.
Trebuie sa fie posibil un alt mod de
viata!
Cumva, trebuie să o luăm de la capat…Să
facem ordine, să regândim din altă perspectivă. Să vedem ce avem valoros, ce pastrăm, în ce
lume si cum vrem să trăim, de fapt?
O lume în care toți să avem șansa de a
ne realiza visele, o lume în care toți să ne putem bucura de frumusețe, de armonie,
de un climat curat si sănătos, de experiențe îmbucurătoare…
Lumea aceasta este perfect posibilă si
semnele ei, din ce în ce mai consistente, au început să apară.
Vei vedea acesta lume dacă vei începe să
crezi în ea, dar dacă vei începe să trăiești chiar și prin gesturi mici, câte puțin în
fiecare zi, lumea aceasta se va clădi, consolida.
Trebuie să dărămam gardurile înalte care
ne separă de ceilalți, de natură, de noi inșine…
Să trecem de la EU la NOI este un pas
extrem de greu uneori. Dar poate fi și simplu și extrem de imbucurător.
Cartea este o călătorie de la un mod de
gândire si implicit un mod de trai „normal” la un mod de gândire si de trai corespunzător
unui nou nivel de conștiința, mai evoluat.
Noua paradigmă de gândire este o trecere
de la EU la NOI. Dar aceast trecere se face – paradoxal- prin valorizarea si
punerea în valoare mai mare a fiecăruia.
Nu este o uniformizare și o reducere, nu
vom fi toți „identici și egali”, ci „unici și prețioși”. Ca în natură, unde
fiecare are rolul său special și se integrează perfect, fără să fie lipsit de
ceva ca să iși îndeplinească acel rol. Fiecare este important, dar fiecare în
rolul și cu particularitățile sale.
De aceea, este important ceea ce facem
fiecare, ce fel de piesă de puzzle suntem. Trebuie să ne găsim și păstram
individualitatea, tocmai ca să fim parte dintr-un intreg mai grandios.
Și viața noastră devine mai intensă, mai
aproape de esența noastră, cu cât trăim fiecare clipă mai conștient și mai
responsabil, mai armonios si mai aproape de ceea ce ne place cu adevarat sa
facem.
Să fim noi inșine este cel mai bun lucru
pe care îl putem face pentru acest pământ și pentru ceilalți.
Este un nou mod de gândire, diferit de
cum am fost noi educați sau de cum – din inerție- funcționăm. Îmi place să spun
că omenirea este ca o mașină căreia trebuie să îi schimbăm roțile ca să poată
să meargă mai departe. Doar că schimbarea se face din mers.
Integrăm
de fapt un nou mod de gândire, zi de zi, pas cu pas. E o alegere conștienta, nu
e obligatorie si nici nu va fi adoptata de toată lumea. Căci de aceea avem liber arbitru, de aceea
avem întotdeauna mai multe opțiuni din care suntem liberi să alegem.
Ce putere avem noi, fiecare, de a
schimba lumea? Toată. Căci tot ce se produce in lume este produs pentru că
cineva il cumpără. Acel cineva suntem noi. Fiecare. Toate sistemele există
pentru că le folosim. De la modul în care ne tratăm corpul si planeta, la modul
în care facem cumpărăturile, în fiecare zi luăm decizii mici care se transformă
în industrii gigantice sau în dezastre ecologice. Nu realizăm, dar fiecare
contribuim la defrișarea planetei, zi de zi, in nenumărate feluri.
Avem posibilitatea acum, aici, să facem
mai bine. Nu avem nevoie de nimic altceva. Trebuie doar să facem alte alegeri
in modul în care ne facem cumpărăturile, in care ne petrecem timpul, în modul
în care relaționăm cu ceilalții…
Mai departe, noul mod de gândire se poate
aplica la modul in care obții
veniturile, utilizandu-ți talentele și pasiunile sau chiar –dacă iți dorești-
să iți schimbi locul de trai, cu unul mai aproape de natura.
E un mod diferit de a lua deciziile,
evident. O altă paradigmă de gândire.
Cartea de fața ilustreaza aplicarea în
practică a acestui nou mod de gândire. Sunt capitole dedicate diferitelor
subiecte cu care ne confruntam zi de zi:
Corp sănătos pe o planetă curata
Resurse pe care le prețuim
O viață bogată in experiențeMultumesc editurii Eagle care a facut posibila aparitia acesei carti atat de draga sufletului meu.
O nouă atitudine umana
Un nou mod de a genera venituri
Timpul- investește inteligent si dă valoare
Cum să iei cea mai potrivită decizie
Schimbarea locului de trai
Comunitatea- sădește si clădește pentru viitor
Invitatie la schimbare:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Invitatie deschisa pentru comentarii!