9. Animalele, prietenii nostrii rabdatori

Nu stiati ca suntem niste neinduplecati si cruzi stapani, nu?

Nu exista animale crescute pentru a deveni hrana, nici animale domestice, chiar.  Hrana este subiect important in Tamera, ca dealtfel oriunde in lume. Si nu e vorba doar de vegetarian sau raw food,  desi si acesta e subiect de cercetare. Sunt vegetarieni, dar un grup experimenteaza si varianta raw food, de cateva luni. Raw food este mancare cruda, mancare din vegetale, seminte, samburi, fara a fi preparata termic, prin fierbere sau coacere, prajire, etc...

Nu se folosesc, in nici o varianta, lapte sau branza, nici oua. Doar untul e - mai nou - obiect de experimentare,  produs din laptele catorva vaci tinute ca element existent in habitatul natural. Asa vor fi introduse si cateva gaini, capre, etc, dar vor fi lasate sa se hotarasca singure cat de domestice vor sa ramana, vor creste la marginea padurii, cu usile deschise la tarcuri, sa aleaga cat vor din fiecare varianta.

Fiecare element e atent masurat... cate sa avem, ce facem cu ele, cat teren au nevoie sa ocupe, ce facem cu vacile sau cu alte animale cand mor, de batranete, evident? Devin hrana pentru animalele salbatice, lesurile sunt duse in padure si lasate acolo,totul intra in circuitul naturii.

Nu se pun animale la munca, ci sunt lasate sa faca ce le place... Daca ce le place sa faca poate fi folositor omului, atunci e etic si poate exista o conlucrare. Ca de exemplu, porcii sunt tinuti liberi, pe arii mari, nu sunt hraniti pentru carne sau sacrificati, ci lasati sa faca ce le place lor mai mult: sa rame! sa scormoneasca pamantul! Asa ca sunt dusi pe terenuri de destelenit, pe terenuri care trebuiesc pregatite pentru reimpadurire, pentru revigorare, unde sunt extrem de fericiti sa sape peste o jumatate de metru in adancime! Toata lumea castiga, de la solul care e lucrat perfect, la oamenii scutiti de efort si de necesitatea masinilor, fara poluare.
Au fost chiar invatati sa protejeze arborii tineri si sa recunoasca ce trebuie scos. Si doar o generatie e invatata, a doua preia invatatura, se pare!

Caii nu sunt folositi nici la carat,nici la tras carute, nici la calarit, ci la terapia psihologica a oamenilor, prin interactiunea cu ei. Oamenii invata sa aiba incredere, rabdare, sa fie fermi si sa conduca, sa nu ezite, sa comunice clar...Inca se mai cerceteaza ce le place cailor sa faca, in afara de asta.

Nici mayasi nu foloseau animalele la carat sau la calarit. Un mayas isi aducea singur,pe jos, ce avea nevoie din alt loc, nu era firesc sa exploateze un animal, cum ni se pare noua atat de normal azi, sau chiar sa le crestem ca sa le omoram, ca in lagarele de concentrare.

Suferinta animalelor se imprima in carnea pe care o consumam... suferinta din timpul vietii, cand le crestem in spatii mici, artificiale, ramane, plus experienta ingrozitoare a executiei in masa. Mancarea noastra e purtatoare de informatie, nu numai de nutrientii pe care ii cunoastem. Daca am fi putin mai senzitivi, ne-am ingrozi, cred.

Cainii traiesc intr-o  zona speciala, de 5 hectare, sunt lasati liberi sa isi dezvaluie preferintele, sa se organizeze, dar probabil ca paza e placerea lor. Dar in Tamera nu sunt case de pazit, aici toate usile stau deschise, nu se fura nimic, comunitatea  e bazata pe incredere. Nici culturile nu tebuiesc pazite, turme de oi nu sunt inca, deci se mai cauta solutii, se studiaza comunicarea cu ei.

Specialista in animale, dr veterinar, Tina, ne povesteste si are lacrimi in ochi cand o face, de suferinta animalelor, de spaima pe care o traiesc de cand se nasc in ferme industriale, caci animalele comunica intre ele si stiu ce le asteapta. De modul abuziv in care tratam caii, punandu-i sa alerge pana la epuizare si fortandu-i sa invete pasi artificiali, de dragul spactacolului.

Ne povesteste de cazuri de comuniacre intre oameni si caini. Caini  pe care oamenii au reusit sa ii inteleaga, caini care ajuta, conducand oamenii la locurile cele mai potrivite, de exemplu, sa duca animalele salbatice vindecate in Tamera, ca sa fie reintegrate in mediul lor.

Sunt documentate cazuri de caini care stau langa un om si ii comunica daca e bine sa ia o decizie sau alta,  in mod diferit.

Foarte multe intelesuri despre comunicare, despre organizare si roluri in societate sunt preluate si inspirate din comunitatile de animale. Prezenta sau lipsa sobolanilor au fost legate de atitudinea oamenilor fata de ei, s-a constatat  ca exista un raspuns la intentiile oamenilor.

Armonia si vindecarea ranilor, fie ele ale animaleleor, sau ale oamenilor, pe trup sau in suflete, al fiecaruia sau colectiv, intra in reteta pe care Tamera o aplica pentru a merge mai departe...